jump to navigation

Crâmpei May 12, 2008

Posted by oblia in Peregrinatio 1.
Tags:
trackback

Suferea de o lene tumultoasă.

Advertisements

Comments»

1. medeea - May 12, 2008

vorbeai despre mine? 😛

2. Gratiela - May 12, 2008

cred ca mai degraba de mine:)

3. Oblia - May 12, 2008

contagios, ha? ei, e primavara… 🙂
(vorbeam de fapt de mine, la modul ideal lol)

4. Gratiela - May 12, 2008

what can I say… les grands esprits se rencontrent 🙂

5. răzvan martzipan - May 12, 2008

la mine e altfel (atunci când se întâmplă, desigur – din ce în ce mai rar):

mi-e mult prea lene ca să-mi mai fie lene 😛

p.s.: papiţoii-monstruleţi este semi-sexy – al meu e un soi de rac pătrăţos bleumarin/oreingini şi cu încă ceva, iar eu sunt gemeni. rog onor conducere blog oblic a lua măsuri. la nevoie, cedez metru croitorie autentic cumpărat de la mercerie, culoare galbenă. sugerez meclă papiţoi mefistofelic. cu deferenţă, deasuprasemnatul.

6. Oblia - May 12, 2008

pai ce, mai exista monstruletzii?? eu i-am scos. si daca ar mai exista, nu am cum sa ii “personalizez”. vi-i da wordpressul by default, n-am cum sa ti-l croitoresc… sorry. 😦

7. vera cimpeanu - May 13, 2008

razvan m. si Oblia – Pe mine ma distreaza sa vad cu ce incearca razvan m. sa te induiosheze: oare de ce crede el ca un metru de croitorie galben este obiectul fantaziei si aspiratiilor dumitale, pina la gradul de a renunta la monstri de care lui ii pari atit de legata sufleteste? Oare raspindesti dta aceasta aura – de persoana magnetizata si fascinata de croitoria modesta, facuta acasa, pe masa din bucatarie? Razvan, numai aceasta idee (oblia incruntata, cu metrul galben dupa git, invirtindu-se stingace in bucatarie, sa masoare – GRESIT – o bucatica de material de basmalutza de plaja) si mi-a inseninat ziua. Lasa ca si dorintza dumitale de a fi reprezentat mefistofelic concura, dimpreuna cu soarele, intr-o oarecare masura, la bunadispozitie a acestei diminetzi. Merci.

8. Oblia - May 13, 2008

LOL!!! Vera, Vera: cu shortzuletz vreau! Shortzuletz pe care-i desenata o fetita ce curata un cartof. (Si o gaina ciugulind un graunte, pe-acolo.) Se poate? Varrrog!

9. G. - May 13, 2008

hahaha, fantezii cu/la metru 🙂 sau la kilogram? :-)))))
sau despre lene era vorba aici, ma scuzati!

10. Turambar - May 13, 2008

Dupa acea zi plina de valtoare, in alta zi s-a intamplat sa sufere de o lene violenta. Si-a turnat un pahar de iaurt, a baut lent, tacticos, si s-a dus la culcare. Lenea a ramas in bucatarie, la fel de violenta si de nepotolita.

🙂

11. răzvan martzipan - May 13, 2008

ca iaurtul de băut de-l sugea azi din ambalajul tetrapak la prima oră a dimineţii, în bursuceala de la unul din semafaurele de pe bd timişoara, în maşina lui de firmă, un nene bondoc de la brenac… LOL

p.s.1: oblia: am prins monstruleţii în zilele bune, într-o seară/noapte, când încă mai erau pe-acolo 🙂

p.s.2: pt. vera:

a) mie îmi place monstruşeţii, care este!
b) să-nţeleg că te-am înnostalgizat cu metrul meu de croitorie galben? 😛
c) oblia n-are aură, are argintă (sic)!

12. oblia - May 13, 2008

Mai spre dimineata, pierzindu-si orice speranta, si-a turnat si ea o palinca si s-a imbatat muci. Cand s-a trezit el, era total resemnata. L-a lasat sa fie harnic. 😛

13. răzvan martzipan - May 13, 2008

uuuuu, kinky 🙂

14. Turambar - May 14, 2008

A fost harnic toata ziua, pana spre dupa-amiaza. Apoi s-a facut ora de lene si l-a cuprins din nou bucuria. Era vremea de zacut. O zacere adanca, profunda, completa, dureroasa in rotunjimea ei de nepatruns.

Ea il privi cum zace si isi turna un alt pahar de palinca. Simtea cum disperarea o asteapta tacuta, cuminte, rabdatoare dupa usa.

Alta zi obisnuita din viata lui Ivan Demisovici Popescu si a consoartei sale intr-ale dezamagirii.

15. G. - May 14, 2008

:-))))))) ce vreau sa mai shtiu este daca ea a reushit sa citeasca (alene) ziaru’, in timp ce era el harnic, au ba?

16. Irina Gheorghe - May 14, 2008

Subscriu. La lenea tumultoasa.

17. oblia - May 15, 2008

da, situatia a scapat putin de sub control, trebuie sa observ: lenea era lene. neanimat. domniile voastre ati personificat-o. am marshat. si uite ce-a iesit. o rusaceala, again! doaaaamne, ca nu mai scapam de astia!… 😉

Totusi: De unde sa stie Ivan Demisovici ca a doua zi bucataria cea banala avea sa fie pustie? ca o tzidula convocand sec “citatie de divort” avea sa-i traga acea intangibila palma? hercule, vrednicul milenar, i-ar fi putut deveni zeitate, de-atunci. dar…


Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s

%d bloggers like this: