jump to navigation

Scrisoarea deschisă February 24, 2008

Posted by oblia in Peregrinatio 1.
Tags: , ,
trackback

Uneori, te uiţi şi nu vezi nimic. Alteori, te uiţi şi vezi subit altceva.

Pe dig, înapoi către mal. Mă uitam la valuri şi la nisipul pe care-l tot adorau. Cu creierul graţiat de du-te-vinoul conştiinţei (prin dispensa specială a Mării), n-am realizat decât asta: fiecare linie de valuri scria câte un rând. Grafie amoroasă, fără-ndoială, cu litere curbate de o ducesă pasională.

Fiecare rând dispărea în câteva secunde; foarte puţine. Absorbit, ras – quite literally – de pe faţa pământului. Complicitate de amanţi milenari care ţin să-şi păstreze invizibilă parabola sentimentală? Sau codeală virtuoasă, de carmelită scandalizată, a unui pământ totuşi etern rigid?

Ce-ar fi ca într-o zi Marea să se oprească? Niciun vălurel, nicio undă. Să înţepenească, paralizată de-o crampă. Să fi obosit. Să fi încheiat scrisoarea.

Advertisements

Comments»

1. TheArrow - February 24, 2008

Ce frumos :). Sa speram ca nu se va opri, desi trebuie sa marturisesc ca imi place si marea fara nici un val, cum e la 7-8 dimineata in 2 Mai, cind ieseam din cort sa fac baia de trezire. Eh…

2. oblia - February 24, 2008

vai, termina! 🙂 era ASA rece azi!… nu pot sa explic CAT de tare de-abia astept iunie!

3. TheArrow - February 24, 2008

Pai ma gindeam la cum e marea vara, bineinteles. Altfel, m-am dus o data la mare de 1 mai si am avut fericita inspiratie sa ma arunc in apa. Am crezut ca mi-a stat inima-n loc, asa de rece era :). Ceea ce nu m-a impiedicat sa ma arunc si a doua oara, cind a fost mai placut. 😀

4. Irina Gheorghe - February 24, 2008

Care crezi ca ar fi povestea de dragoste pe care o scriu muntii, Ilinca? Cine sunt amantii lor? Eu cred ca brazii.

5. Oblia - February 24, 2008

Mai, Irina, de ce-mi tot scrii tu “Ilinca”? Tu nu vezi ca ma cheama Oblia? 😉 Habar n-am care e treaba cu muntii, cred ca muntii sunt mai putin hedonisti, mai ascetici, nu se indeletnicesc cu frivolitati d’astea.

6. eXstatic - February 25, 2008

Muntii ascund lucruri neofitilor si se dezvaluie celor ce-i iubesc… Marea se dezvaluie oricui, vulnerabila, suava… Dar ascetimul muntelui, in ochii mei, anunta doar un secret care abia asteapta sa fie descoperit, chiar si milenii… O tarie mai mare ca a muntilor si a marilor, in feluri diferite, nu prea vezi… Marea e adancimea, muntele e inaltimea… si sunt secretoase ambele, in feluri diferite… Marea dezvaluie un secret prin valuri, cum ai zis tu atat de plastic… Restul cred ca am zis deja… 🙂


Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s

%d bloggers like this: