jump to navigation

Epifanie February 19, 2008

Posted by oblia in Peregrinatio 1.
Tags: , ,
trackback

Pe la orele 6 ale amiezii, Calea Victoriei era ca o ţeavă înfundată cu mizerii de lux (Audi, BMW), totuşi mizerii. Am cotit din bula de gaz a eşapamentelor prosperităţii noastre-ngrămădite către Henri Berthelot. Ca-ntr-un raport de predare-preluare gestiune, după vreo 10 metri de mers gârâielile copoilor metalici întărâtaţi de porunca “şezi!” au cedat spaţiul clopotelor de la Sf. Iosif.

Din doar două note, do şi mi, o simplă ţerţă mare, ritmuri ca în picturile lui Jackson Pollock articulau un mix aiuritor-seducător prin care Dumnezeu îşi chema oamenii la mesă. “God the Vivisector. God the Artist. God.” – scria vivisecţionistul lui Patrick White, obsedat de Adevăr, pe peretele buzii din fundul curţii.

God the Jazzman.

Advertisements

Comments»

1. AprilSea - February 19, 2008

superb.
God the jazzman la doua note.

superb.
merge cu un peisaj de vara incinsa. dar merge oricum.

2. Oblia - February 19, 2008

chiar, nu-mi dadusem seama. merge cu vara. dar cred ca e a year-round show, deh 🙂

3. Zaza - February 19, 2008

Merge cu o după-amiază leneşă de vară indiană, my two cents on the matter.

4. Oblia - February 19, 2008

pfff 🙂


Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s

%d bloggers like this: