jump to navigation

Cuplu 1 October 14, 2007

Posted by oblia in Peregrinatio 1.
trackback

El şi ea merg pe stradă. El întoarce capul după o trecătoare parfumată. Ea pufneşte, incizând posibila rivală:
– Ce parfum ieftin!
El, oarecum defensiv:
– De unde ştii?
– Păi d-ăsta am şi io!

Advertisements

Comments»

1. vera cimpeanu - October 15, 2007

Ilinca, cum faci? Mergi in fata/spate/paralel cu ei si tragi cu urechea la ce isi spun?
Fii atenta poveste: un tip, pe care Vlad, sotul meu, l-a pregatit sa intre la sculptura si al carui tata avea ca job, la securitate, in anii ’80, sa asculte telefoanele oamenilor din oras (ceva in sud, nu tin minte), i-a povestit barbatului meu ca taica-su nu putea merge pe strada, pt. ca recunostea toate vocile, pe care le stia de la telefon si nu putea suporta ca ele sa se materializeze in oameni, sa capete trup si chip. Ce zici?

2. oblia - October 16, 2007

Haha, nu chiar asa. Asta e 100% inventat. Dar inspirat de o doamna realmente puternic parfumata cu ceva ieftin, pe Calea Victoriei…
Ce sa zic de povestea cu urechistul ‘cela? Cred ca avea, totusi, constiinta, daca nu suporta sa-i si vada.

3. oblia - October 16, 2007

P.S.: la a doua lectura: dar nu e SI mai interesant ca fiu-sau tocmai sculptura (=materializare) voia sa faca?… sau asta imi si spuneati?

4. vera cimpeanu - October 16, 2007

Nu asta spuneam, ca nu m-am gindit din aceasta perspectiva. Dar acum, ca ai deschis tu aceasta noua vista catre chestiune, e de necrezut pina unde poate merge un copil in choice-urile sale de viata, atunci cind nu doreste sa semene cu parintii sai. Respectivul chiar s-a facut sculptor, in mare disagreement cu tata-su (am mai scris un raspuns, da’ nu stiu unde s-a ascuns, I’m a complete cyber retard), cu care era la cutite din acest motiv, plus altele de genul barba si par lung. Cred ca urbea era Turnu Severin si ce-or fi zis vecinii dlui capitan ca fii-su e laietz si se face artist?

5. vera cimpeanu - October 16, 2007

As vrea sa ‘consideri’ rugamintea ce ti-am facut despre Bubulina. La comments despre lectia de germana, din martie, cred. Daca tu esti facuta spre a fi matusha, pai fii!

6. oblia - October 16, 2007

Mda, I know pretty much about contrasting parents and kids… Brava baiatului-sculptor!!
Hehe, sa mai scriu despre Bubulina, ca doar de-aia-i sunt matusa. Pai am mai scris un text, de-atunci. Se cheama “Un domn”, dar nu mai stiu prin ce categorie e. Flecustete, parca? Totusi, incep sa am senzatia ca despre Bubulina scriu, despre Bolobocel – cam nu prea. E greu sa fii fair cu 2 copii (diferiti!) deodata.

7. Neagrigore - October 18, 2007

Si eu care am crezut ca e real, cand l-am citit prima data. Pacat, isi pierde putin din farmec. Oricum ramane fain.

8. oblia - October 18, 2007

nu e, nea grigore… e facatura 100%. ‘pare rau.

9. vera cimpeanu - October 22, 2007

Pai, mi se pare normal sa scrii despre Bubulina. E la o virsta la care produce vorbe si comportamente interesante sau nostime. Nesworthy, cum ar veni. Bolobocel e prea mic, inca. Lasa cu ‘fair’, ca nu asta e criteriul dupa care iti alegi despre ce scrii, sa fim serioase! Moreover, daca constiinta de matusa te chinuieste (si asta este un simptom de matusa buna, ma multumeste), scrie once NUMAI despre Bolo, ca sa iti apezezi moralu’. Dar trebuie sa-ti spun: cind deschid, la tine si la Irina, sper din cind in cind sa gasesc ceva cu Bubulina sau cu Calin.

10. vera cimpeanu - October 22, 2007

Pardon ca revin. Completare la deasupra: 1. pt. ca amindoi acesti baietzi ma amuza (si mie nu imi plac copiii baieti) 2. ei sint cam de virsta nepoatei mele, de care ma desparte geografia si dragostea de carte a unei rude (masterat in strainatate si combinatii de viata cu venetici).

11. oblia - October 23, 2007

o sa incerc sa scriu doar despre Bolobocelul,dar ma tem ca nu iese… pare un copil obisnuit, uneori enervant ca multi alti baietzei. adevarul e ca inca nu-l cunosc. dar am presentimentul ca se va face globetrotter (daca pina cind creste va mai exista vreun globe p’aici…). si-atunci sper sa ma ia la el in rucsac.
imi pare rau ca nu va e nepoata aproape. dar va veni momentul cind va vrea sa-si petreaca vacantele aici, cu dvs – nu?


Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s

%d bloggers like this: