jump to navigation

Idilă (II) February 28, 2007

Posted by oblia in Peregrinatio 1.
trackback

…că azi, marţi, în aceeaşi staţie de metrou, va reapărea aurolacul meu. Şapca pe cap, geaca în culori vesele, ochi căprui-verzi foarte aproape, mustaţa – recent mijită – tunsă oarecum. Mai buşit de substanţe, de data asta, şi fără “Şapte Seri”.

Se apropie, direct la pasul 2: “Dă şi mi…” Focalizează. “Aa! Tu eşti! Ce mai faci?” Eu, didactic, dar tinereşte: “Păi tot aia: merg la muncă!…” “Auzi, dă şi mie o ţigară.” “N-am, bre!” răspund spontan cu ochi de ţărănuş ingenuu (mai tot timpul umblu cu două pachete la mine).

“Dar tu de ce nu munceşti?” îl întreb cu cordialitatea cu care s-ar întreba doi veri “ce mai face tanti Aura?” O clipă, mă tem că dintre buzele aflate la 15 centimetri distanţă o să ţâşnească un proiectil de flegmă spre mine.

Dar nu mă trag înapoi nici un centimetru. În loc de flegmă, el zice, şnur: “Ştii ceva? M-am îndrăgostit de tine!” “Ei, Doamne, asta-i, acuma!…” şi am luat vânt la pupa câţiva metri.

Stay tuned, folks… 🙂

Advertisements

Comments»

No comments yet — be the first.

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s

%d bloggers like this: