Comments on: Ethos: citaţie la tribunalul introspecţiei

By: Alex. Mironov

Alex. Mironov — Sun, 10 May 2009 16:01:46 +0000

Si eu va multumesc.

By: calatoare

calatoare — Fri, 08 May 2009 15:48:31 +0000

Domnule Mironov, mulţumesc pentru comentariu.
Oblia nu mai scrie aici şi, din păcate, nu mai scrie public. Această însemnare merita publicată măcar pentru că vorbeşte pentru o întreagă generaţie care încă îşi reclamă dreptul de a-şi cunoaşte istoria şi care îşi caută identitatea… O să-i transmit comentariul.

By: Alex. Mironov

Alex. Mironov — Tue, 28 Apr 2009 15:05:11 +0000

Stimata Doamna,
V-am gasit din intamplare trimiterea catre o carte publicata de institutul la care lucrez. Va asigur ca puteti cita linistita din volumele editate de noi, cu conditia sa mentionati sursa. Interdictia tine de comercializarea textului, nu de utilizarea lui in scopuri publicistice.
Ca istoric, textul Dv. m-a facut sa zambesc si nu pentru ca nu respecta obiectivitatea istoriografica (de altfel, nu cred ca v-ati propus asta), ci pentru ca e atat de personal. Istoria, sa stiti, e compusa nu din eroi, ci din oameni normali, ca toti din jurul nostru. Oricum, e frumos scris!

P.S. Sunteti ruda cu regretatul general Constantin Latea? L-am cunoscut bine! Era o figura remarcabila, venita din alte timpuri…

By: mona

mona — Sat, 26 Jul 2008 10:59:00 +0000

recitesc articolul asta si imi dau lacrimile. e extrem de bun. si de bine scris

By: Oblia

Oblia — Sun, 11 May 2008 10:55:52 +0000

pt. k: bai mie imi vine sa pling dupa ce-am citit ce-ai scris, iar altceva nu mai pot adauga, pe linga asta.

By: k.

k. — Sun, 11 May 2008 08:18:27 +0000

ma gandesc si eu, obsesiv aproape, la identitatea romaneasca, unde suntem, ce suntem, ce vad ceilalti sa suntem.

eu am credinta ca suntem pe drumul cel bun. spre deosebire de vestici, am avut ‘privilegiul’ de a trai un regim totalitar si capitalismul salbatic. ne revenim greu, cu tatonari uneori penibile, adoptam adesea si ce nu trebuie, imitam cu o viteza halucinanta, nu ne regasim, repudiem modele si inscaunam altele, nostalgizam gresit, ne inchinam la ce trebuie si la ce nu trebuie. toate astea par haotice, si poate chiar sunt (cine sa stie, acum?), insa ceea ce e sigur e ca nu stam pe loc.

acum nu stim cine suntem, dar lucrurile se vor cerne, si inca la modul foarte frumos, am credinta asta. am credinta ca vom sti sa imbinam un balcanism vulcanic, un trecut framantat, cu valorile europene ale diversitatii, acceptarii si incluziunii, cu o etica vestica a muncii. ca am gustat rosia din gradina si nu ii uitam gustul. ca am stiut ce inseamna sa ai o bunica pentru care esti totul, si noi nu vom deveni bunica-babysitter-neplatit. ca am devorat biblioteca pentru toti si visam in continuare la tihna aceea. ca am cunoscut solidaritatea umana dincolo de orice, si asta ne va impiedica sa devenim individualisti sterili.

cred si ca mai trebuie sa avem rabdare, un timp.

cred ca, din pacate si din fericire totodata, romania va deveni acel loc hip pentru turistul occidental blazat de platitudinea ‘vacantelor de vis’. au deschis deja calea praga, budapesta, belgrad. atunci poate se va trezi/cimenta si impresia noastra despre noi insine.

am convingerea si ca se va termina cu modele gen iri sau oana zavoranu, ca isi vor gasi drumul spre o periferie a interesului comun. repet, in timp.

pentru moment, identitatea romaneasca se cauta, insa se cauta cu patos. e fascinant. o vitalitate fascinanta.

By: A

Sun, 11 May 2008 06:17:09 +0000

Da, incepind cu hipermarketurile si terminind cu pocirea limbii. Trecind prin vile cu gipan, salata de principii de import, reviste lucioase cu articole traduse mot-a-mot.
Ca sa nu te mai plingi ca ai de-a face cu oameni acri, carora (la fel ca si bunicilor)le dibui si le expui mecanismul (sic!!!) uite aici ce scrie un observator roman si totusi extern, care mai nou traieste in sectorul patru si care scrie foarte dulce dar nu dulceag.

http://emillia.weblog.ro/2008-03-12/311737/Fuduliea-i-costa-scump-.html
http://emillia.weblog.ro/2008-03-10/310140/%22Ne-straduim-sa-nu-le-lipseasca-nimic—%22—–De-ce%3F.html
http://emillia.weblog.ro/2008-03-05/306242/Impresii-despre-Romania-si-Romani.html

By: Oblia

Oblia — Sat, 10 May 2008 20:44:12 +0000

1. scuze, n-aveam de unde sa stiu.

2. permite-mi sa parafrazez, ca sa verific daca am inteles bine: dupa parerea ta, maimutareala cu orice pret este ethosul nostru prezent?

By: A

Sat, 10 May 2008 20:21:11 +0000

1. A nu e un necunoscut ci o necunoscută.
2. Nu e nici un fel de calambur ăla cu must ci pur şi simplu răspunsul la întrebarea ce ethos mai avem: MAIMUŢĂREALA – cu orice preţ.

By: Oblia

Oblia — Sat, 10 May 2008 17:26:46 +0000

pt. Coloriciul: a, da!! Mi se pare ca mi-ai povestit odata de dinsul si ti-am spus atunci cum imi vine sa-ti spun acum: sigur se cunoasteau! Din pacate, nu mai putem afla… Sau… al tau mai traieste?