Pomenire May 7, 2008
Posted by oblia in Peregrinatio 1.Tags: aspiratii, griji, maine
trackback
Cum se strecoară vreun gând mai diafan, mai desprins de scoarţa terestră, cum îi sar la beregată zece griji-pentru-ziua-de-mâine, îl sfâşie, îl devorează şi-l extermină precum milogii din cimitir pe eroul lui Suskind, la final de “Parfum”. Milogi, doar că mila n-au.
Of
amin
io cred că e din pricină de ochi verzi… da’ nu ştiu sigur, mai cotrobăi şi dupe altele
ahaaaaaa.